Tot ce trebuie să știi despre votarea la alegerile PARLAMENTARE. Cine candidează pentru Senat și Camera Deputaților

Aproximativ 19 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați să își exprime opțiunea pentru cei peste 460 de membri ai Senatului și Camerei Deputaților din mandatul 2025-2028. Este al zecelea scrutin organizat după decembrie 1989 pentru desemnarea viitorilor parlamentari.

• Peste 6.300 de persoane candidează pentru cele 469 de locuri de parlamentar.
• În cursă au intrat 31 de partide și 19 organizații ale minorităților naționale.
• Scrutinul este organizat sâmbătă 30 noiembrie și duminică 1 noiembrie în secțiile din afara granițelor, iar în țară, doar pe 1 decembrie, între 07:00 și 21:00, orele locale.
• Primul buletin va putea fi introdus în urnă de vineri seara, la 20:00, ora României, care este 07:00 în Auckland, Noua Zeelandă, prima dintre cele 950 de secții deschise în străinătate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.
• Ultima secție, de pe coasta de vest a Americii de Nord, va fi închisă luni dimineață, la 07:00, ora României.
• Românii din diaspora își aleg strict cei șase parlamentarii ai circumscripției electorale pentru cetățenii din afara țării.

Românii își aleg senatorii și deputații prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, în circumscripția din București și în circumscripția pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Pentru acest proces electoral vor fi organizate, în România, 18.968 de secții de votare, iar în străinătate, 950 de secții.

Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate votează în cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru românii din afara țarii, Circumscripția nr. 43, reprezentată de 4 deputați și 2 senatori.

Cine candidează la alegerile parlamentare 2024

La acest scrutin vor fi aleși cei 469 de membri ai Parlamentului – care reprezintă puterea legislativă a statului -, dintre care 332 de deputați și 137 de senatori, alocați pe județe, București și diaspora, în funcție de numărul de locuitori și norma de reprezentare specifică fiecărei circumscripții electorale.

Potrivit legii, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

La alegerile parlamentare 2024 candidează 31 de formațiuni politice și 19 organizații ale minorităților naționale care se prezintă la alegerile parlamentare 2024 cu 6.330 de candidați.

PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Parlament, 639, dintre care 416 pentru Camera Deputaților și 223 pentru Senat, urmat de SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 589. Pe ultimul loc este Partidul Phralipe al Romilor, cu un candidat, la Senat.

• Social-democraţii intră în cursa pentru alegerile parlamentare din circumscripţia Bucureşti cu 54 de candidaţi, dintre care 17 pe lista de la Senat şi 37 pe lista de la Camera Deputaţilor. Lista de la Senat este deschisă de medicul Adrian Streinu Cercel, în prezent senator PSD de Bucureşti şi preşedinte al Comisiei pentru sănătate publică, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
• Lista PNL București pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie este deschisă de Sebastian Burduja la Camera Deputaților și de Sorin Cîmpeanu la Senat. În total, echipa liberală din Capitală include 54 de candidați, dintre care 17 pentru Senat și 37 pentru Camera Deputaților.
• În cazul UDMR, lista de la Senat este deschisă de un medic chirug, Kover Zoltan Janos, urmat de economistul  Bodő Robert Laszlő, sociologul Bathory Istvan, Haaz Bence, care e artist, iar Bejan Ibolya  este profesor de Educaţie Fizică. Lista Camerei Deputaților este deschisă de fostul ministru al Sportului, ciclist de performanță, Eduard Novak.
• Actorul Florin Zamfirescu deschide lista la Senat a Alianţei Naţional Creştine, iar Partidul Național Conservator Român (PNCR) va trimite în competiție 26 de candidați, 13 pentru fiecare cameră. La Camera Deputaților, lista este deschisă de fostul premier Viorica Dăncilă, iar la Senat de președintele partidului, Cristian Terheș.

Cele 19 organizații ale minorităților cu câte un deputat care le va reprezenta în Parlament sunt:

• Asociaţia Macedonenilor din România
• Uniunea Elenă din România
• Uniunea Democrată Turcă din România
• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
• Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.
• Uniunea Croaţilor din România
• Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România
• Forumul Democrat al Germanilor din România
• Uniunea Polonezilor din România
• Uniunea Armenilor din România
• Asociaţia „Liga Albanezilor din România”
• Uniunea Ucrainenilor din România
• Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
• Uniunea Culturală a Rutenilor din România
• Uniunea Bulgară din Banat – România
• Uniunea Sârbilor din România
• Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
• Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”
• Forumul Cehilor din România

DOCUMENT: Proces-verbal nr. 467/C/BEC/SCD/30.10.2024 privind constatarea numărului de candidaturi definitive și a numărului de liste complete de candidați depuse de către partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024

• Lista finală candidați pentru Senat

• Lista finală candidați pentru Camera Deputaților

Cine votează la alegerile parlamentare 2024

Toți cetățenii români care au 18 ani împliniți, inclusiv în ziua alegerilor au dreptul să voteze, la secțiile organizate de Autoritatea Electorală Permanentă în țară și la cele deschise la propunerea Ministerului Afacerilor Externe în străinătate.

Totuși, nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, şi nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

La alegerile parlamentare, cetățenii din țară pot vota în secția la care sunt arondați, dacă se află în localitatea de domiciliu, sau pe listele suplimentare, dacă sunt în altă zonă din țară.

Potrivit legislației electorale, alegătorii care au reședința în străinătate trebuie să prezinte, pentru a-și exercita dreptul de vot, pe lângă un document de identitate românesc valabil, și un document eliberat de autoritățile statului de reședință, care atestă dreptul legal de ședere în străinătate pe o perioadă mai mare de 90 de zile.

În cazul în care, din motive obiective, cauzate de boală sau de invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară, alegător netransportabil poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă:

• numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este 18.008.480;
• numărul total de cetățeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la alegerile parlamentare 2024 este 989.230;

Cum poți afla la ce secție de votare ești arondat

Alegătorii cu drept de vot sunt arondați unei secții de votare, pe listele permanente, în funcție de adresa de domiciliu.

Numărul și adresa exactă a secției de votare se poate afla prin accesarea Registrului electoral, la adresa www.registrulelectoral.ro, după introducerea datelor personale (Codul Numeric Personal și numele de familie).

Potrivit legii, orice alegător poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința, după caz, prin cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele, Codul Numeric Personal și adresa de domiciliu, informații cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.

Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot: prin corespondență sau în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau de reședință.

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, potrivit AEP:

• a) cartea de identitate;
• b) cartea electronică de identitate;
• c) cartea de identitate provizorie;
• d) buletinul de identitate;
• e) pașaportul diplomatic;
• f) pașaportul diplomatic electronic;
• g) pașaportul de serviciu;
• h) pașaportul de serviciu electronic;
• i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv, și nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, poate fi consultată pe site-ul MAE.

Documentul care atestă reședința în străinătate poate fi prezentat membrilor biroului electoral al unei secții de votare din străinătate în copie sau în format electronic.

Pot vota în străinătate şi:

• personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
• membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
• militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
• candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Când se deschid secțiile de vot și până la ce oră se votează

În țară, votarea la alegerile parlamentare 2024 se desfășoară duminică, 1 decembrie, între orele 7:00 și 21:00.

Secțiile de votare din străinătate sunt deschise timp de două zile:

• sâmbăta, 30 noiembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală)
• duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală).

Alegătorii din țară și din străinătate care în 1 decembrie se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care așteaptă la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.

• Lista sediilor secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.

CITEȘTE ȘI:

Unde votezi duminică la alegerile PARLAMENTARE. Care este PROGRAMUL secțiilor de votare din țară

DECIZIA CCR privind renumărarea voturilor poate SCHIMBA cursul alegerilor prezidențiale. Fost judecător CSM: „Situația este absolut incendiară”

Cine va conduce România dacă nu avem președinte până pe 21 decembrie? Fost judecător CSM: „Un VID constituțional care poate fi rezolvat doar de CCR”